Italia... fara zapada
un clip haios cu un italian si mai jos impresiile mele despre italieni ;)
In 2006 am fost la olimpiada de iarna din Torino, unde am avut parte de experiente interesante, unele pozitive, altele mai putin. Deci era februarie, olimpiada si un grup de 40 de romani...
Experiente negative:
- lipsa de zapada. Era o caldura de umblai doar in tricou. In Alpi, unde se tinea competitia zapada era artificiala. Din cea naturala am gasit doar o gramajoara in camp, langa un supermercato. Am facut langa ea o sumedenie de poze, ca sa tinem minte, ca a fost (zapada)...
- mancarea la restaurantul hotelului (si nu numai) era de o calitate indoielnica. Chiar mi s-a facut dor de o pizza mancata in Bucuresti... (remember, eram in Italia!!!)
- foarte multa marfa chinezeasca in magazine si piete. A fost dificil sa gasesc intr-un magazin oarecare din centrul Torino-i macar o curea care sa nu fie marcata "Made in China"
Si acum faze haioase:
- Toti barbatii (90 %) purtau ochelari de soare. Era februarie... Drept urmare nu am reusit sa-i "citesc". Erau impenetrabili. Cosa nostra...doar ca nu eram in Sicilia.
- Pe soferul nostru ( + ochelari de soare ) il cheama Antonio. Din pacate. Tot romanul care urca un autocar ii spunea: "Antonio, fa caldo" (ca in reclama cu Nesty) Saracul, tot dadea drumul la aer conditionat si noi, ignorantii, tremuram de frig. Abia dupa un timp, dupa ce a congelat pe toti din autocar, soferul a inteles ca este vorba doar de o gluma, tipic romanesca.
-Ne-am ratacit prin Alpi (5 persoane) si am fost gasiti de Antonio la 2 noaptea pe o serpentina pustie. De atunci i-am iertat italienilor toate experientele negative descrise mai sus. ( Antonio, sei il migliorel )
- Ospatarul (Bruno) dupa ce si-a dat seama ca romanii nu dau pe o sticla de vin de masa 6 euro, a schimbat strategia si serviabil intreba pe toti;" APA PLATA?" si cu totii ziceam un: "SI" categoric, care ne costa doar un euro.
- La o competitie de sanie masculin am intalnit un grup mare de rusi care isi sustineau compatriotul (unul din favoritii) In gluma i-am spus ca toti cei 40 de romani prezenti suntem fanii acelui sportiv rus. (am vorbit in rusa si compatriotii nu au inteles nimic din ce vorbeam) La sfirsit, cand grupul nostru a pornit spre iesire, 100 de rusi au inceput sa scandeze: Romania, Romania, Romania. Reactia taberei romane nu o pot descrie... :))
-Teleferic din Alpi era foarte atractiv si cand sa aflat ca este GRATIS, organizatorii s-au pomenit cu o coada formata din 40 de persoane. Si a meritat, chiar am vazut zapada. Undeva departe...
-Am vazut hochei femenin. Totul era haios, dar nu intru in detalii, ca sa nu ma apostrofeze vreo hocheista-cititoare... :)
-Toata olimpiada am vazut-o noaptea, in hotel, la televizor. Ziua se pierdea pe drumuri spre vreo competitie sau atractii turistice. Era un televizor mare, plasma :)
Concluzia: la olimpiada merita sa mergi tintit, sa vezi pe un sportiv anume, care iti place, altfel este mai degraba o pierdere de timp. Televizor il aveam si acasa, ca si marfa chinezeasca, pizza si ochelarii DG.
In 2006 am fost la olimpiada de iarna din Torino, unde am avut parte de experiente interesante, unele pozitive, altele mai putin. Deci era februarie, olimpiada si un grup de 40 de romani...
Experiente negative:
- lipsa de zapada. Era o caldura de umblai doar in tricou. In Alpi, unde se tinea competitia zapada era artificiala. Din cea naturala am gasit doar o gramajoara in camp, langa un supermercato. Am facut langa ea o sumedenie de poze, ca sa tinem minte, ca a fost (zapada)...
- mancarea la restaurantul hotelului (si nu numai) era de o calitate indoielnica. Chiar mi s-a facut dor de o pizza mancata in Bucuresti... (remember, eram in Italia!!!)
- foarte multa marfa chinezeasca in magazine si piete. A fost dificil sa gasesc intr-un magazin oarecare din centrul Torino-i macar o curea care sa nu fie marcata "Made in China"
Si acum faze haioase:
- Toti barbatii (90 %) purtau ochelari de soare. Era februarie... Drept urmare nu am reusit sa-i "citesc". Erau impenetrabili. Cosa nostra...doar ca nu eram in Sicilia.
- Pe soferul nostru ( + ochelari de soare ) il cheama Antonio. Din pacate. Tot romanul care urca un autocar ii spunea: "Antonio, fa caldo" (ca in reclama cu Nesty) Saracul, tot dadea drumul la aer conditionat si noi, ignorantii, tremuram de frig. Abia dupa un timp, dupa ce a congelat pe toti din autocar, soferul a inteles ca este vorba doar de o gluma, tipic romanesca.
-Ne-am ratacit prin Alpi (5 persoane) si am fost gasiti de Antonio la 2 noaptea pe o serpentina pustie. De atunci i-am iertat italienilor toate experientele negative descrise mai sus. ( Antonio, sei il migliorel )
- Ospatarul (Bruno) dupa ce si-a dat seama ca romanii nu dau pe o sticla de vin de masa 6 euro, a schimbat strategia si serviabil intreba pe toti;" APA PLATA?" si cu totii ziceam un: "SI" categoric, care ne costa doar un euro.
- La o competitie de sanie masculin am intalnit un grup mare de rusi care isi sustineau compatriotul (unul din favoritii) In gluma i-am spus ca toti cei 40 de romani prezenti suntem fanii acelui sportiv rus. (am vorbit in rusa si compatriotii nu au inteles nimic din ce vorbeam) La sfirsit, cand grupul nostru a pornit spre iesire, 100 de rusi au inceput sa scandeze: Romania, Romania, Romania. Reactia taberei romane nu o pot descrie... :))
-Teleferic din Alpi era foarte atractiv si cand sa aflat ca este GRATIS, organizatorii s-au pomenit cu o coada formata din 40 de persoane. Si a meritat, chiar am vazut zapada. Undeva departe...
-Am vazut hochei femenin. Totul era haios, dar nu intru in detalii, ca sa nu ma apostrofeze vreo hocheista-cititoare... :)
-Toata olimpiada am vazut-o noaptea, in hotel, la televizor. Ziua se pierdea pe drumuri spre vreo competitie sau atractii turistice. Era un televizor mare, plasma :)
Concluzia: la olimpiada merita sa mergi tintit, sa vezi pe un sportiv anume, care iti place, altfel este mai degraba o pierdere de timp. Televizor il aveam si acasa, ca si marfa chinezeasca, pizza si ochelarii DG.
Tare!! :))
RăspundețiȘtergereSI! :)
RăspundețiȘtergere