- Am plecat din Bucuresti spre Sinaia cu trenul, unde am fost criticat pentru lucrurile luate, cartile la munte fiind o greutate inutila in plus (aveau dreptate, ca dovada ca cea mai grea carte mi-a fost luata din spirit de camaraderie).
- Ajunsi in Sinaia, nu am rezistat tentatiei de a face cateva poze la Peles.
- Dupa tentativa esuata de a gasi poteca nemarcata spre valea Vanturis, am hoinarit prin padure ore in sir, coborand dupa busola pana la soseaua spre Bolboci. Cu toate ca am vazut multe poteci de animale si chiar oase roase, ursii, din fericire, ne-au onorat cu absenta.
- Pe sosea am gasi un catel abandonat caruia am donat mancarea gatita. O frumusete de lupusor.
- O masina salvamont ne-a luat de aici si ne-a dus intr-o goana teribila pana la lac, facand manevre care ne taiau respiratia. La un moment dat masina practic a sarit de pe drum spre o panta foarte abrupta laterala (scurtatura) momentul in care eu pentru o fractiune de secunda am fost sigur ca noi am cazut in prapastie.
- A urmat o seara foarte frumoasa pe malul lacului Bolboci – scaldat in lac, volei, fotbal, foc, doua chitari, o vacuta tupeista si ceilalti turisti.
- Dimineata m-am trezit la ora 6 socandu-i pe toti, dar datorita acestei ore si vitezei de deplasare am reusit sa prindem sfarsitul Liturghiei de la schitul din Padina.
- Iarasi datorita acelei ore de trezire nefiresti pentru ei, camarazii mei au fost rapusi de somn pe o poenita, ceea ce mi-a permis totusi sa profit de cartile luate si sa ma delectez cu o lectura intr-o ambianta mirifica.
- De frica ursilor s-a decis montarea cortului in zona mai aglomerata de langa cabana Padina. A urmat un urcus spre Stana Padina, unde am sperat sa gasim niste lactate. Lactate gasite (telemea, urda, jintetz, branza de burduf) s-au dovedit de a fi extraordinar de gustoase si hranitoare si ne-au oferit energia necesara pentru ziua urmatoare, cea mai grea. Ciobanilor i-am luat nu numai branza, dar si mamaliga de pe masa, care parea irezistibila.
- De dimineata am plecat spre Babele, unde am intalnit turisti din Rusia, cu care am stat la taclale aproape o ora. Erau veniti din Moscova si Saratov si erau super incantati de ceea ce au vazut pana acum. Dupa Babele a urmat Crucea, varful Omul, unde a trebuit sa imprumutam bateriile ca sa facem ultimele poze. De la Omul am coborat 3 ore pe un drum distrus de caderea bolovanilor spre valea Malaiesti.
- In zona cabanei Malaiesti am descoperit intamplator un coltisor de rai, cu parau, cascada, loc de facut foc cu lemne uscate pe langa, totul incadrat de stanci si brazi seculari. Si nici o tipenie de om. Daca adaugam la cele descrise si foc de tabara si cantece de munte vom avea ca rezultat: cea mai frumoasa noapte la munte.
- A patra zi a debutat iarasi in forta: un urcus pana in Valea Tiganesti --- Refugiul Tiganesti (proaspat renovat)--Bran. Aici ne-am intalnit cu cativa excursionisti spanioli ce faceau turul Romaniei in 20 de zile. Drumul spre Bran a inceput foarte spectaculos si frumos, dar s-a intins pe o durata de 6 ore. Sfarsitul l-am facut iarasi pe nemarcat, urmand vechiul drum cu busola si harta in mana. Dupa un ultim coboras de-a berbeleacul, am iesit intr-un drum care, desi scurt si usor, s-a dovedit a fi incet de parcurs... prea multa zmeura, visine, prune, zmeura, visine,... :)) Ajunsi in Bran, abia am aruncat o ocheada la castel ca a si venit masina pentru Brasov.
- Pe harta cu Bucegii, am traversat practic Bucegii (incepand cu Bolboci), de la Sud la Nord. A fost o experienta extraordinara pe care as repeta-o pana la nesfirsit :)
